Corpii straini nazali

Corpii straini nazali se intalnesc cel mai adesea la copii. Din joaca , din curiozitate, acesti isi introduc diverse obiecte mici in nas sau in ureche. Prin urmare, nu lasati copilul nesupravegheat si nu lasati la indemana copilului baterii de ceas, pixuri, radiere, agrafe pentru hartie, inele de chei, hartie igienica, burete(din perne), alune, nuci, margele, boabe de fasole, monede,  de fapt orice obiect mic ce poate fi introdus in gura, nas sau ureche.

Stiu ca multi copii locuiesc majoritatea timpului in comunitate(cresa, gradinita) si se poate sa nu fie prinsi in flagrant ( fie din neatentia personalului, fie pentru ca micutii stiu intuitiv ca fac ceva nepermis si totusi curiozitatea…ii face sa se fereasca de privirile adultilor  in timpul operatiunii).

Cum ne dam seama ca micutul a introdus ceva in nas?

Corpii straini nazali sunt in marea majoritate  a cazurilor unilaterali. Odata patruns in nas, corpul strain produce un sindrom acut de obstructie nazala cu senzatia de mancarime, stranut, secretii seroase si lacrimare unilaterala, iar in evolutie se pot complica cu sangerare nazala unilaterala, secretii muco-purulente, urat mirositoare (uneori aparitia mirosului urat este cel care aduce pacientul la medic).

Cum tratam corpii straini nazali?

Ca si tratament, este bine sa nu va incercati puterile la domiciliu, sa incercati sa aspirati cu batista bebelusului sau sa bagati betisoare de urechi in nasul copilului  in incercarea de a pescui corpul strain (dupa marturisiri ale unor parinti).  Este indicat sa va prezentati de urgenta la specialistul ORL, sau macar la medicul de familie(dar daca acesta va spune ca trebuie sa implineasca copilul 18 ani ca sa i se scoata din nas ce si-a introdus, va rog insistent sa mai cereti o parere si specialistului – am intalnit un asemenea caz care avea in nas o rotita de la o masinuta si a asteptat de la varsta de 5 ani pana la 21 ani ca sa i se poata scoate!!! sfatuit fiind de medicul de circa).

Extragerea corpilor straini nazali se face dupa prealabila curatare a nasului de secretii prin aspirare, decongestionare a mucoasei cu substante specifice si evidentierea corpului strain; apoi cu ajutorul unui stilet butonat se va fixa corpul strain pe deasupra lui si va fi tras in afara de-a lungul planseului nazal pana la orificiul narinar. Daca se va folsi pensa pentru extragerea corpului strain exista posibilitatea ca acesta sa scape din pensa si sa alunece in spate spre rinofaringe si de aici  spre caile respiratorii inferioare.

Ce urmeaza?

In ceea ce priveste urmarile corpilor straini nazali , acestea sunt in functie de momentul depistarii, de forma si de natura corpilor straini. Prin urmare, cu cat sunt diagnosticati si extrasi mai rapid si mai corect, cu atat riscul de tulburari morfofunctionale va fi mai mic. Necunoscuti sau uitai in nas (deoarece dupa primele simptome zgomotoase copilul nu a mai simtit nimic), corpii straini pot produce iritatia mucoasei, se pot hidrata (bobul de fasole) sau se acopera de un depozit calcaros care in timp se va transforma intr-un rinolit (piatra) si care in timp produce o suprainfectie locala cu secretii purulente urat mirositoare care vor aduce pacientul la medic in final.

Dupa ce ati scapat de „bucurie” este bine sa  faceti toaleta nasului cateva zile dupa  eveniment cu apa de mare sterila /ser fiziologic/ apa salina preparata la domiciliu (3×2 puff/zi 3-4 zile). Daca au existat leziuni mucoase, se poate adauga si vitamina A uleioasa pentru a ajuta vindecarea mucoasei. Daca a existat o suprainfectie este necesara asocierea antibioterapiei sistemice.

Prevenirea acestor accidente se face discutand si explicand mereu copilului ca nu are voie sa introduca obiecte in nas, gura, ureche si sa nu ziceti ca degeaba spui copilului ca doar e mic si nu pricepe, eu cred in sintagma care spune ca „repetitia este mama invataturii”.

Alaturi de copii, mai exista batranii si pacientii cu boli neurospsihice care au obiceiul de a-si introduce obiecte straine in nas. Asadar atentie si la acesti pacienti la risc si ajutati prezentarea lor la specialist in timp  util. Tratamentul este acelasi.

Deoarece aspiratia corpului strain nazal in caile respiratorii inferioare reprezinta o complicatie de temut, insist asupra prezentarii pacientilor in servicii specializate pentru tratament de urgenta.

„Polipii” copilului: ce sunt si cum ii tratam?

adenoid_faceMulti parinti sunt trimisi la specialistul ORL pentru a afla daca  micutul lor are sau nu „polipi” . Acesti „polipi” se numesc in realitate vegetatii adenoide si sunt formati din tesut limfatic (de aparare) situat in spatele nasului. Acest tesut se inflameaza ori de cate ori copilul raceste, fiind, ca si amigdalele , o prima poarta de aparare impotriva microbilor. Prin urmare cu cat copilul raceste mai des, cu atat mai mult exista posibilitatea ca aceste vegetatii adenoide sa se mareasca si prim marirea lor sa produca obstructie nazala ( adica imposibilitatea de a respira pe nas) precum si secretii mucoase sau muco-purulente abundente, sforait, respiratie orala, otita medie congestiva sau seroasa, etc…

In mod obisnuit, vegetatiile adenoide regreseaza/involueaza cu cresterea copilului, ajungand ca la 15-17 ani sa fie ca si cum nu au fost. In mod particular, exista persoane asa zis „limfatice” care prezinta o predispozitie spre inflamarea cronica a vegetatiilor adenoide, a amigdalelor; acesti copii dezvolta Adenoidita cronica, adica inflamarea permanenta a vegetatiilor adenoide (nu doar in episodul de boala acuta), care in timp prin obstructia nazala pe care o produc si implicit hipoxia rezultata, creeaza probleme in dezvoltatrea psihosomatica a copilului. Copilul dezvolta rahitism, malformatia toracelui in carena, malformatia faciesului: „facies adenoidian” ( prognatism maxilar, gura cascata, ochi incercanati, infundati in orbita,  bolta palatina ogivala, dinti vicios implantati). Deasemenea micul pacient prezinta deficit de atentie si intarziere in dezvoltarea intelectuala .

Ce ne facem cu un copil care receste frecvent?

In primul rand, nu e bine sa se faca abuz de antibiotice(adeseori aud parinti care imi spun ” eu merg la medicul de familie si ii spun ce antibiotic sa imi scrie”). Apoi trebuie acordata multa atentie igienei nasului (invatati copilul sa isi sufle nasul, pe rand, fiecare nara in parte, si folositi aspiratorul doar cand nu se poate altfel), precum si a mediului in care tinem copilul ( lasati casa la aerisit!  uscati rufele in balcon, nu in casa; faceti dus copilului, nu baie si cel mai important Nu duceti copilul in gradinita/cresa ; tineti-l acasa pana se face bine, insemnand ca nu mai este febril, nu mai are secretii nazale , se poate odihni , nu tuseste ).

Pe langa igiena locala care este esentiala in reusita tratamentului, exista tratamentul medicamentos cu antiinflamatoare(ibuprofen), mucolitice(variante naturiste: sinupret, sinus stop sau variante de sinteza: mucosolvan junior, erdomed, fluimucil, acetilcisteina, humex), dezinfectante locale nazale(apa de mare), decongestionante nazale( vibrocil, bixtonim xylo, nasic, in concentratii adaptate copiilor, si fara a depasi 7 zile de utilizare), solutiile cu antibiotice pentru instilatii nazale(maxitrol, betabioptal)-acestea din urma eu evit sa le recomand deoarece au in compozitie metil celuloza, derivat glucidic, care de altfel reprezinta si un bun mediu de cultura pentru bacterii, prin urmare nu vad beneficiul, sa nu mai mentionez ce gust au  – va poftesc sa le incercati ! Aceeasi teorie o vad valabila si in cazul dropsurilor de supt pentru gat: mult zahar, multe calorii, ceva anestezina care produce oarecare ameliorare temporara si cam atat.

Tratamentul antibiotic este recomandat la temperatura peste 38,5 , care nu se amelioreaza fara antitermice, si este bine sa va fie recomandat de medic si nu dvs. sa il recomandati medicului.

Tratamentul chirurgical intra in discutie atunci cand episoadele de adenoidita acuta se complica cu otita medie acuta (mai mult de 4 episoade/sezon)pana la 4 ani; dupa 5 ani sunt mai vizibile semnele de facies adenoid,  oboseala si neatentia copilului. Se poate realiza in anestezie generala sau locala, in functie de serviciul la care va adresati. Spitalizarea dureaza putin timp, iar ingrijirea postoperatorie poate fi acordata si de catre familie: alimentatie cu alimente semisolide, la temperatura potrivita, igiena nasului si gatului.

Dar sa nu credeti ca operatia rezolva pe veci problemele! Aceleasi probleme de igiena se impun in continuare, si in plus copilul trebuie educat sa respire pe nas( el fiind obisnuit pe gura pana la operatie); exista exercitii specifice pentru dezvoltarea si tonifierea muschilor respiratori, pe care trebuie sa le exerseze copilul. Deasemenea, atat la cei adenoidectomizati cat si la cei neoperati, este important sa fie dusi atat vara cat si iarna la munte iar vara la mare (Marea Neagra e de preferat altor locatii exotice din cauza aerosolilor pe  care ii produce), in statiuni de deal cu ape sarate, sulfuroase(Tusnad, Govora, Herculane). Vitaminoterapia si preparatele ce ajuta la cresterea imunitatii sunt deasemenea de real folos. Deasemenea si poate cel mai important aspect este stilul de viata in cadrul familiei: alimentatia cat mai naturala, cu alimente proaspete, preparate in casa, cat mai putin fast- food, cat mai putine dulciuri, evitarea expunerii copiilor la fumul de tigara (al parintilor), si insist asupra igienei nasului, a aerisirii casei si a respectarii perioadelor de boala si de convalescenta ale copilului(o refacere completa dupa un episod de boala va face un copil mai rezistent).

Pentru decizia tratamentului potrivit va rog sa va adresati medicului de familie si specialistului.