Otita medie seroasă cronică

Imagine creată de BruceBlaus (Own work) [CC BY-SA 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0)], via Wikimedia Commons

Ce este otita medie seroasă cronică ?

Otita medie seroasă (nu serioasă 🙂 ) cronică se referă la prezența unui lichid sero-mucos în urechea medie, pe o perioadă mai mare de 3 luni.

Cum se manifestă otita medie seroasă cronică?

Cel mai frecvent este asimptomatică. Adică nu doare, nu se insoțește de febră, starea generală a pacientului este neinfluențată, nu curge urechea. Se remarcă prin scăderea auzului, pacientul având tendința să dea televizorul mai tare, să ceară mereu să i se repete informațiile în cursul conversațiilor, să pară neatent, distras (tocmai din cauză că nu înțelege bine ce i se spune și se jenează să tot întrebe).

Care sunt cauzele apariției otitei medii seroase cronice?

La baza acumulării lichidului în urechea medie stă o proastă funcționare a trompei lui Eustache (conduct mic musculofibros ce face legătura dintre urechea medie și spatele nasului). În mod particular la copilul mic această trompă are o poziție orizontală și este mai scurtă și mai largă decât la adult, aspecte ce explică o funcționare deficitară a trompei lui Eustache la copil până la vârsta de 7 ani, când începe să aibă caracteristici asemănătoare adultului. La adult iradierea zonei capului este urmată de procese de fibroză mai mult sau mai puțin extinse, care pot îngloba trompa lui Eustache, având ca urmare colectarea lichidului în urechea medie.

Există mai mulți factori care, în asociere, duc la instalarea otitei seroase cronice. Factori individuali sunt vârsta mică a copilului (începând cu vârsta de  4 luni și până în jur de 6-7 ani), sexul (se crede că băieții sunt mai predispuși), prematuritatea la naștere, alergia, imunitatea scăzută, dismorfiile craniofaciale din cadrul sindroamelor genetice ( sdr. Down, palatoschizisul), deviația de sept, predispoziția genetică. Factori externi de risc sunt răcelile repetate, adenoiditele recidivante, frecventarea colectivității,  utilizarea biberonului, refluxul gatro-esofagian, fumatul pasiv, obezitatea, virozele respiratorii, condițiile de viață precare, poluarea,  iradierea.

Cum se stabilește diagnosticul?

Examenul clinic ORL complet poate stabili diagnosticul pozitiv.

Atunci când examenul clinic este neconcludent (deoarece uneori aspectul clinic poate fi de timpan normal) este de mare ajutor timpanograma. Această examinare se face cu un aparat numit timpanometru și măsoară presiunea din urechea medie. Se poate face începând de la vârsta de 6 luni. Deasemenea, pentru că această afecțiune se manifestă în primul rând prin scădere de auz, este necesară efectuarea unor teste de auz.

Există mai multe tipuri de examinări audiometrice, în funcție de vârsta pacientului. Mai frecvent se face audiogramă tonală la copii începând cu vârsta de 5-6 ani și inclusiv la adult. Potențialele evocate auditive și otoemisiunile acustice sunt teste utilizate cu succes în testarea auzului la pacienții ce nu cooperează (copii sub 5 ani, afecțiuni neuropsihiatrice). Absența otoemisiunilor acustice impune efectuarea unei timpanograme pentru stabilirea statutului urechii medii; dacă nu se evidențiază lichid sau alte modificări în urechea medie, se recomanda efectuarea de teste suplimentare de auz, pentru stabilirea unui diagnostic corect.

Cum putem preveni boala?

Putem preveni boala prin ajustarea factorilor externi și anume: alăptarea la sân minim 6 luni, evitarea biberoanelor și a suzetelor, eliminarea fumatului pasiv, eliminarea mucegaiului din locuința, căutarea unor creșe/grădinițe nu foarte aglomerate, îngrijirea copilului la domiciliu în episoadele de boală acută și convalescență și reintegrarea lui în colectivitate în stare de sănătate, curățarea corectă a nasului.

Există și varianta de vaccinare a copilului împotriva pneumococului, (se crede că este cel mai frecvent implicat în apariția otitei medii). Există 4  tipuri de vaccin: Prevenar heptavalent, care conține 7 antigene pneumococice polizaharidice; Synflorix, decavalent, care conține 10 tipuri de antigene pneumococice polizaharidice, Prevenar 13, 13-valent, care conține 13 tipuri de antigene pneumococice polizaharidice și vaccinul pneumococic polizaharidic 23-valent.Au indicație pentru vaccinarea antipneumococică la sugar și copilul mic Prevenar(între 2 luni-5 ani) și Synflorix( 2 luni-2 ani). Ideal este ca vaccinarea să se înceapă la vârsta de 2 luni.

Există și alte vaccinuri împotriva altor germeni încriminați în apariția otitei seroase, dar a căror utilitate nu a fost net dovedită și nu au fost introduse ca rutină în schemele de vaccinare.

Cum tratăm otita medie seroasă cronică?

Tratamentul poate fi medical sau chirurgical.

Tratamentul medical se poate face cu picături nazale decongestionante(cure scurte), insuflații tubare, crenoterapie( nebulizari sulfuroase, iodate) cu răspuns mai mult sau mai puțin favorabil atât imediat cât și pe termen lung. Deasemenea este important tratamentul afecțiunilor asociate precum alergia, refluxul gastro-esofagian (când este dovedit).

Tratamentul chirurgical se referă la evacuarea lichidului din urechea medie prin efectuarea unei incizii în membrana timpanică (miringotomie simplă) și evacuarea prin aspirare a lichidului, manoperă ce pe termen lung nu are rezultate foarte bune, existând șanse mari de reacumulare a lichidului. Astfel, pe lângă incizia în timpan , montarea unui aerator transtimpanic permite ventilarea urechii timp mai îndelungat, în ideea echilibrării presiunii dintre urechea medie și exterior, îmbunătățirea funcției trompei lui Eustache și refacerea mucoasei din urechea medie. Rezultatele pe termen lung sunt bune. Atunci când există și obstrucție nazală persistentă și respirație orală, se recomandă odată cu montarea aeratoarelor transtimpanice și efectuarea adenoidectomiei, pentru rezultate optime în timp.

Important de reținut este să vă adresați medicului atunci când sesizați orice scădere de auz, senzație de clipocit în ureche, când copilul spune că aude anumite zgomote (greieraș, muzică, etc…). Încercați să nu utilizați diverse leacuri de tipul usturoiului în ureche, conuri de ceară, coif de ziar aprins, etc… pentru că aceste mijloace nu doar că nu tratează dar pot produce alte probleme. Trebuie urmărit de asemenea dezvoltarea limbajului la copil, atenția și orice modificare sesizată trebuie investigată.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.